STATUTE

Statutul Institutului Social Român

Statutul Institutului Social Valea Jiului

Statutul Institutului Social Român

Capitolul 1. Nume, Durata, Sediu

Art.1. Se înfiinţează INSTITUTUL SOCIAL ROMÂN (I.S.R.), ca instituţie de susţinere a cercetării ştiinţifice în domeniul social şi de suport pentru programele de dezvoltare socială. I.S.R. va acţiona ca o interfaţă între comunitatea academică, sistemul guvernării şi comunităţi.

Art.2. I.S.R. va funcţiona ca instituţie fără personalitate juridică la nivelul Universităţii din Bucureşti. I.S.R. deţine autonomie funcţională în cadrul Universităţii din Bucureşti, în limitele prezentului statut.

Art.3. I.S.R. este constituit pentru o perioadă nedeterminată în timp.

Art.4. Sediul central al I.S.R. este în Bucureşti, Strada Transilvania, Nr.6. Clădirea sediului central aparţine Universităţii din Bucureşti, I.S.R. având drept de utilizare.

Art.5. (1) Denumirea de Institutul Social Român este rezervată şi nu poate fi folosită decât de Consiliul Naţional şi organismele acestuia sau cu aprobarea Consiliului Naţional.
(2) Institutul Social Român îşi propune să continue, într-o formă modernă, activitatea remarcabilă de cercetare şi acţiune socială realizată în perioada 1919-1948 de Institutul Social Român, sub conducerea profesorului Dimitrie Gusti.

Capitolul 2. Obiective şi misiuni

Art. 6. Institutul Social Român are urmatoarele misiuni si obiective:

a. Să stimuleze dezvoltarea cercetării sociale în România orientată pe problemele, riscurile si perspectivele societăţii româneşti. 
b. Să evalueze politicile sociale şi impactul social al politicilor publice; să susţină dezbaterile publice asupra problemelor societăţii româneşti şi a politicilor sociale.
c. Să susţină cu cunoştinţe ştiinţifice elaborarea programelor de dezvoltare socială naţională, regională şi locală. 
e. Să susţină prin expertiza ştiinţifică programele de dezvoltare socială lansate de guvern. 
f. Să coordoneze finanţarea programelor de cercetare socială de interes naţional şi/sau local pe baza colaborării cu ordonatorii fondurilor publice de cercetare (Ministerul Educaţiei şi Cercetării sau alte structuri guvernamentale similare), cu competenţe legale şi financiare în acest sens. 
g. Să stimuleze şi să susţină crearea de reţele interinstituţionale de cercetare/ dezvoltare, prin obţinerea de programe ale Comisiei europene, ale altor institutii europene şi internaţionale precum şi ale instituţiilor guvernamentale. 
h. Să coordoneze programe interinstituţionale de cercetare/ dezvoltare. 
i. Să stimuleze şi să susţină dezvoltarea în universităţi a programelor de formare a specialiştilor în dezvoltare socială; să promoveze colaborarea interinstituţională pentru predarea ştiinţelor sociale şi pentru elaborarea de cercetări comune interinstituţionale.
j. Să organizeze programe pilot de dezvoltare socială. 
k. Să dezvolte competenţe şi să suţină activitatea de monitorizare a dezvoltării sociale şi de evaluare a programelor sociale. 
l. Să acţioneze ca un forum de atitudine în domeniul vieţii sociale şi moralităţii publice şi să propună măsuri de întreprins în aceste domenii. 
m. Să sprijine cu expertiza ştiinţifică de care dispune autorităţile naţionale, regionale şi locale în înfiinţarea centrelor de dezvoltare social-economică la nivel zonal, judeţean sau local. Să susţină metodologic activitatea acestor centre. 
n. Să dezvolte o bază de indicatori sociali relevanţi pentru susţinerea programelor de dezvoltare socială. 
o. Să creeze o Bancă Naţională de Date Sociale, inclusiv prin preluarea datelor produse de INSEE şi să le pună la dispoziţia cercetătorilor. 
p. Să organizeze o Bancă Naţională de Programe şi Studii Sociale (în sistem electronic) care să cuprindă: baza de date privind institutele de cercetare în domeniul ştiinţelor sociale; baza de date privind specialiştii în ştiinţele sociale; baza de date privind temele, proiectele de cercetare în curs de realizare; baza de date privind programele de dezvoltare socială la nivel european, naţional, regional şi local. 
r. Să contribuie la o cultură sociologică a colectivităţii, dezvoltând capacităţi de acţiune colectivă. 
s. Să publice revista România socială al cărei obiectiv este difuzarea largă a cunoştinţelor despre societatea românească şi a experienţei programelor de dezvoltare socială. Revista va reprezenta un cadru de dezbateri publice cu privire la societatea românească şi la posibilităţile de dezvoltare socială. 
ş. Să publice o dată la doi ani Raportul asupra stării societăţii româneşti. 
t. Să identifice oportunităţile de dezvoltare socială ale României şi să sprijine cu resursele sale ştiinţifice fructificarea lor. 
ţ. Să înfiinţeze şi să organizeze Observatorul Social cu funcţia de:
1. a monitoriza procesele sociale.
2. a identifica riscurile cu care este posibil ca România sa se confrunte; organizarea unui siste de alerta timpurie.
3. a monitoriza şi evalua politicile sociale si programele de dezvoltare socială ale României; Să susţină realizarea realizarea unor programe zonale de cercetare/ dezvoltare (de ex. Valea Jiului).
4. să facă sugestii de perfecţionare şi schimbare a opţiunilor de politici sociale.
5. să evalueze şi să difuzeze experienţa programelor de dezvoltare socială naţionale, europene şi mondiale. 
u. Să publice seria “Caiete ale problemelor sociale ale României” (2-3 anual).
v. Să sprijine activitatea centrelor (programe/ proiecte) de cercetare in care sînt iomplicaţi membrii săi. să administreze centrele/ programele/ proiectele de cercetare desfăşurate de Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii Bucureşti.
x. Să indexeze publicaţiile cu profil social. 
y. Să elaboreze criteriile de evaluare a cercetării sociologice şi să constituie mecanismele de evaluare a centrelor de cercetare, colaborând pe această linie cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Academia Română, CNCSIS, Universităţile. Să supună dezbaterii publice criteriile de evaluare şi să publice o dată la 4 ani clasificarea centrelor de cercetare.
z. Să creeze o bază de date care sa cuprinda publicatiile sociologice româneşti -“Producţia sociologică romînească/ sociologii români” – şi să susţină realizarea de studii asupra istoriei sociologiei româneşti şi a producţiei sociologice; Să susţină iniţiativele de a face cunoscute pe plan internaţional a produselor sociologice româneşti.

Art.7. În limitele autonomiei sale, I.S.R. va înfiinta departamentele de coordonare si administrare a cercetarii si financiar- contabil şi va elabora metodologiile necesare funcţionării acestor departamente, conform legislaţiei în vigoare.

Art.8. Departamentul de coordonare şi administrare a cercetării are următoarele responsabilităţi:

a. coordonează/ sprijină constituirea şi funcţionarea de reţele interinstituţionale iniţiate de membrii săi.
b. stimulează obţinerea de programe naţionale şi internaţionale de către centre şi de către reţelele interinstituţionale ale ISR.
c. coordonează şi administrează programele/ proiectele de cercetare/ dezvoltare interinstituţionale dezvoltare de ISR.
d. administrează programele de cercetare ale Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Sociala a Universităţii Bucureşti.
e. Conduce şi administrează Observatorul Social.
f. Asigură relaţiile ISR cu instituţiile publice, cu mediul de afaceri, cu asociaţiile regionale şi zonale .
g. asigură producerea şi difuzarea materialelor produse de ISR.
h. Asigură realizarea publicaţiilor ISR şi a sitului ISR.

Art. 9 Departamentul financiar contabil va functiona în limitele autonomiei I.S.R., conform metodologiei proprii de organizare şi funcţionare. La solicitarea Rectorului Universităţii din Bucureşti departamentele specializate din Universitate vor exercita controlul asupra activităţii departamentului financiar- contabil al I.S.R.

Capitolul 3. Modalităţi de realizare a obiectivelor şi misiunilor

Art. 10. Institutul Social Român, prin departamentele şi grupurile sale de lucru, îşi realizează obiectivele şi misiunile asumate prin:

a. Proiecte proprii. 
b. Conferinţe, dezbateri pe probleme sociale. 
c. Coordonarea programelor de cercetare în domeniul ştiinţelor sociale pe baza alocării fondurilor publice cu această destinaţie. 
d. Monitorizarea programelor de dezvoltare şi a programelor de cercetare realizate de alte entităţi. 
e. Încredinţarea spre realizare a unor programe, subprograme sau proiecte instituţiilor specializate. 
f. Organizarea unei reţele naţionale de consultanţă şi expertiză în domeniul dezvoltării sociale 
g. Organizarea de baze de date, întocmirea de rapoarte şi editarea de publicaţii.

Art. 11. Obiectivele şi misiunile Institutului Social Român vor fi concretizate în planuri anuale sau multianuale, în raport cu resursele financiare şi umane existente.

Instituţiile partenere

Art.12. Institutul Social Român se organizează ca un consorţium al universităţilor, institutelor de cercetare, centrelor de cercetare, asociaţiilor profesionale şi al altor instituţii cu competenţe în domeniul dezvoltării sociale.

Art. 13. Fiecare instituţie membră a I.S.R. îşi păstrează întreaga autonomie de care dispune şi nu este răspunzătoare faţă de I.S.R. decât pentru activităţile pe care s-a angajat să le realizeze.

Art. 14. Institutul Social Român va fi organizat la două nivele: naţional şi zonal.

(1). La nivel naţional se organizează Consiliul Naţional al Institutului Social Român. 
(2). La nivel zonal se organizează institutele sociale regionale: Institutul Social Banat-Crişana, Institutul Social Moldova, Institutul Social Muntenia, Institutul Social Transilvania, Institutul Social Dobrogea. În raport cu necesităţile şi resursele, se pot organiza şi alte institute regionale/ zonale. 
(3). Afilierea instituţiilor ca membre ale Institutului Social Român se face direct sau prin institutele sociale regionale. 
(4) Calitatea de membru al I.S.R. se poate dobândi şi pierde pe baza deciziilor Consiliului Naţional.

Consiliul Naţional

Art. 15. I.S.R. va fi condus de un Consiliu Naţional compus din preşedinţii Institutelor Sociale Regionale, preşedinţii asociaţiilor profesionale (asociaţia sociologilor, asociaţia asistenţilor sociali), directorii institutelor de cercetare din domeniul social, decanii facultăţilor de sociologie şi asistenţă socială, personalităţi din domeniul ştiinţelor sociale, reprezentanţi ai autorităţilor publice (preşedinţia Romîniei, guvern, ministere, organisme guvernamentale beneficiare), reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi ai sindicatelor. Rectorul Universităţii din Bucureşti este membru de drept al Consiliului Naţional.

Art. 16. Consiliul Naţional va avea următoarele funcţii:

(1). Organizează finanţarea programelor de cercetare centrate pe diagnoza problemelor sociale şi riscurilor societăţii româneşti, cât şi acţiunile/programele de dezvoltare socială. 
(2). Coordonează, la nivel naţional, programele de cercetare din domeniul ştiinţelor sociale. 
(3). Elaborează în nume propriu sau în colaborare cu alte instituţii rapoarte şi evaluări privind dezvoltarea socială din România şi programele şi cercetările din acest domeniu. Asigură valorificarea rezultatelor şi difuzarea lor la organismele guvernamentale şi la nivelul zonelor şi colectivităţilor interesate. 
(4). Construieşte şi gestionează Banca Naţională de Date Sociale şi Banca Naţională de Programe şi Studii Sociale. 
(5). Editează şi publică revista România Socială. 
(6). Stabileşte planurile anuale şi multianuale de activitate a I.S.R. 
(7). Alege organismele de conducere a I.S.R. (preşedintele, Comitetul Executiv).

Art. 17. Consiliul Naţional se întruneşte în şedinţe trimestriale sau ori de câte ori este nevoie.

Art. 18. Consiliul Naţional întocmeşte în numele Institutului Social Român rapoarte anuale de activitate. Aceste rapoarte sunt publice.

Membrii individuali ai I.S.R.

Art. 19. (1). Membrii Consiliului Naţional sunt membrii fondatori, membri instituţionali şi membri individuali admişi.

(2). Membrii fondatori sunt cei care au avut iniţiativa constituirii I.S.R. Calitatea de membru în Consiliul Naţional a fondatorilor este nedeterminată. 
(3). Membrii instituţionali sunt cei care intră în Consiliul Naţional ca reprezentanţi ai institutelor afiliate la I.S.R. Calitatea de membru este determinată de perioada în care reprezintă oficial instituţia afiliată la I.S.R. 
(4). Membrii individuali sunt aleşi dintre personalităţile din domeniul ştiinţelor sociale sau din alte domenii de activitate. O persoană dobândeşte şi pierde calitatea de membru individual pe baza hotărârii Consiliului Naţional. Durata mandatului membrilor individuali este de patru ani, cu posibilitatea reînnoirii.

Preşedintele I.S.R.

Art. 20. (1). Preşedintele Consiliului Naţional este ales de către Consiliu pe o perioadă de patru ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului. Competenţele şi puterile preşedintelui sunt exercitate în conformitate cu prezentul statut şi cu hotărârile Consiliului Naţional.

(2). Pentru prima perioadă de activitate, Preşedintele va fi stabilit prin consens de către membrii fondatori.

Art. 21. Preşedintele împreună cu directorul executiv asigură funcţionarea curentă a I.S.R. şi administrarea patrimoniul I.S.R. în conformitate cu prezentul statut şi cu hotărârile Consiliului Naţional şi ale Comitetului Executiv.

Art. 22. Consiliul Naţional poate desemna dintre membrii săi un preşedinte de onoare.

Luarea deciziilor

Art. 23. Consiliul Naţional poate constitui departamente si comisii, grupuri de specialitate sau grupuri de lucru permanente sau temporare. Hotărârile comisiilor şi grupurilor sunt supuse aprobării Consiliului Naţional.

Art. 24. Deciziile în Consiliul Naţional se iau cu voturile a jumătate plus unu din totalul celor prezenţi şi a realizării unui quorum de 2/3 din totalul membrilor.

Institutele regionale

Art. 25. (1). Institutele regionale şi zonale se constituie ca entităţi autonome, pa baza acordurilor zonale dintre universităţi şi institute de cercetare.

(2). Institutele regionale şi zonale participă la activitatea Institutului Social Român pe baza prezentului statut şi a hotărârilor Consiliului Naţional. 
(3). Institutele regionale şi zonale, pe lângă activităţile realizate în cadrul I.S.R, pot realiza şi activităţi în nume propriu. 
(4) Un nou institut regional poate deveni membru al Institutului Social Român prin hotărârea Consiliului Naţional.

Art. 26. Instituţiile afiliate la I.S.R. şi institutele sociale regionale pot organiza în colaborare sau în nume propriu programe de cercetare sau de acţiune socială, independent de I.S.R. şi fără nici o interferenţă din partea Consiliului Naţional. În situaţiile în care instituţiile afiliate la I.S.R realizează acţiuni sub numele de I.S.R., este necesar avizul Consiliului Naţional sau, temporar, al Comitetului Executiv.

Art. 27. (1). Institutul Social Român şi institutele sociale regionale cooperează cu centrele de dezvoltare economico-socială de la nivel zonal, judeţean şi local pe care le îndrumă din punct de vedere metodologic.

(2). Institutul Social Român şi institutele sociale regionale pot organiza programe de formare a specialiştilor din centrele de dezvoltare economico-socială. 
(9). La solicitarea administraţiei centrale sau zonale, I.S.R. poate realiza evaluarea periodică a activităţii acestor centre.

Comitetul Executiv şi Directorul Executiv

Art. 28. (1). Activitatea curentă a Institutului Social Român este asigurată de un Comitet Executiv format din Preşedintele Consiliului Naţional, Preşedintele de onoare, directorul executiv şi membri aleşi de Consiliu. Preşedintele Consiliului Naţional este de drept şi preşedintele Comitetului Executiv. Directorul executiv este ales de către Comitetul executiv, la propunerea Preşedintelui, pe o perioadă de patru ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului. Competenţele şi puterile preşedintelui sunt exercitate în conformitate cu prezentul statut şi cu hotărârile Comitetului Executiv şi ale Consiliului Naţional.Rectorul Universităţii din Bucureşti este membru de drept al Comitetului Executiv.

(2). Comitetul Executiv şi diectorul executiv pun în aplicare deciziile Consiliului Naţional. În perioada dintre două şedinţe ale Consiliului Naţional, Comitetul Executiv poate lua decizii curente sau care ţin de competenţa Consiliului, sub rezerva aprobării acestor decizii la proxima şedinţă a Consiliului. 
(3). Comitetul Executiv se întruneşte în şedinţe lunare sau ori de câte ori este nevoie.

Personalul de execuţie

Art. 29. (1). Activitatea curentă a I.S.R. este executată de un personal permanent cu funcţii tehnice, administrative şi contabile, coordonat de către directorul executiv.

(2). În raport cu volumul activităţilor şi resursele disponibile, personalul permanent poate fi completat cu personal de execuţie de specialitate (cercetători, analişti, ingineri de sistem etc.). 
(3). Activitatea personalului permanent şi a directorului executiv este coordonată de Preşedinte. 
(4). Numărul posturilor din compartimentul de personal permanent este hotărât de către Comitetul Executiv, în raport cu volumul de muncă şi resursele financiare disponibile pentru plata acestei categorii de personal. 
(5). Pentru realizarea unor activităţi, Comitetul Executiv poate hotărî încheierea de contracte de muncă pe perioade determinate.

Finanţare

Art. 30. Institutul Social Român va fi finanţat pe bază de programe şi din venituri proprii.

Art. 31. Ministerul Educaţiei şi Cercetării (sau alte structuri publice cu responsabilităţi în finanţarea cercetării) va aloca din bugetul de cercetare ştiinţifică un fond care va susţine cercetarea ştiinţifică de interes pentru dezvoltarea societăţii româneşti. Din acest fond vor fi finanţate:

(a). Programele de cercetare ştiinţifică decise de Consiliul Naţional () se va face pe bază de competiţie publică. 
(b). Programele naţionale de suport: Banca Naţională de Date Sociale, Banca Naţìonală de Studii şi Programe Sociale, Revista România Socială, Raportul naţional asupra stării societăţii româneşti. 
(c). Din fondurile obţinute de ISR şi de către Facultatea de Sociologie şi Asistenţă socială a Universităţii Bucureşti, o cotă parte de 8% va fi folosită pentru susţinerea funcţionării I.S.R. (Consiliul Naţional, Comitetul Executiv şi sediul central). Institutele sociale zonale pot folosi o cotă parte din fondurile alocate de I.S.R pentru cheltuieli administrative. Mărimea acestei cote se stabileşte prin contract cu I.S.R.

Art. 32. Administrarea fondurilor publice de cercetare de către I.R.S. se face în conformitate cu legislaţia privind finanţele publice şi cu regulamentele de finanţare stabilite de I.S.R.

Art. 33. Institutul Social Român poate realiza şi venituri proprii în condiţiile statutului de instituţie publică non-profit. Această prevedere se aplică şi institutelor sociale regionale.

Art. 34. Fondurile care provin din veniturile proprii ale I.S.R. cât şi cota parte care revine din administrarea programelor naţionale de cercetare rămân la dispoziţia I.S.R., sunt folosite în conformitate cu hotărârile Consiliului Naţional sau ale Comitetului Executiv, iar soldurile sunt reportate în anul fiscal următor. Veniturile proprii ale institutelor sociale regionale rămân în întregime la dispoziţia acestora.

Art. 35. Veniturile prevăzute la art. 31 pot fi folosite pentru dezvoltarea infrastructurii I.S.R., pentru salarizarea personalului permanent şi pentru alte cheltuieli conforme cu obiectivele şi misiunile I.S.R. Această prevedere se aplică şi institutelor sociale regionale.

Art. 36. Institutele sociale regionale sunt autonome din punct de vedere financiar. Ele sunt răspunzătoare faţă de I.R.S. doar pentru sumele alocate potrivit art. 28. al.(a) şi al.(c).

Dispozţii finale şi tranzitorii

Art. 37. Preşedintele I.R.S. este membru de drept ai Senatului Universităţii din Bucureşti. Preşedinţii institutelor sociale regionale sunt membri de drept ai senatelor universităţilor cofondatoare.

Art. 38 (1). Infrastructura minimă necesară pentru începerea funcţionării I.S.R (Consiliul Naţional şi Comitetul Executiv) va fi asigurată de Universitatea din Bucureşti.

(2). Administrarea imobilului în care îşi are sediul I.S.R. se va face de către Universitatea din Bucureşti.

Art. 39. Institutele sociale regionale vor stabili prin actele de înfiinţare modalitatea de asigurare a infrastructurii necesare începerii activităţii.

Art. 40. În situaţia în care îşi încetează activitatea, toate bunurile aparţinând Institutului Social Român revin Universităţii din Bucureşti.

Art. 41. Institutele sociale regionale vor stabili prin statut modalităţile de lichidare.

Art. 42. (1). Statul I.S.R. este elaborat şi propus de Universitatea din Bucureşti ca primă instituţie fondatoare şi este discutat şi acceptat de celelalte instituţii cofondatoare ale I.S.R.

(2). Prezentul Statut se aprobă de către Biroul Senatului Universităţii din Bucureşti. 
(3). Modificările la Statut sunt propuse de I.S.R. şi aprobate de Biroul Senatului Universităţii din Bucureşti. 
(4). Institutele sociale regionale devin membre ale consortiumului I.S.R. în temeiul prezentului statut. 
(5). Institutele sociale regionale, membre ale I.S.R., îşi pot elabora statute proprii, cu respectarea prevederilor prezentului statut şi reglementărilor proprii.

Art. 43. Institutul Social Român, institutele regionale şi institutele zonale sunt proprietare ale drepturilor de autor pentru toate produsele şi servicii pe care le realizează. 

Statutul Institutului Social Valea Jiului

Capitolul 1: nume, durata, sediu

Art.1. INSTITUTUL SOCIAL VALEA JIULUI (ISVJ) este unul din institutele zonale incluse în sistemul INSTITUTULUI SOCIAL ROMÂN (ISR). Ca atare Statutul ISVJ adaptează prevederile corespunzătoare ale Statutului ISR pentru condiţiile Văii Jiului. ISVJ se constituie ca o interfaţă între comunitatea academică, sistemul guvernării, al administraţiei locale şi comunitate.

Art.2. ISVJ este o entitate autonomă în cadrul sistemului ISR, participând la activitatea acestuia pe baza Statutului şi a hotărârilor Consiliului Naţional al ISR. Conform Statutului, ISVJ are dreptul de a organiza pe lângă activităţi proprii şi unele în colaborare cu alte entităţi din cadrul ISR ori independente de ISR.

Art.3. ISVJ este constituit pentru o perioadă nedeterminată de timp.

Art. 4. Sediul ISVJ este în Petroşani, str. Universităţii nr.20, corp C, sediu asigurat de Universitatea din Petroşani.

Art. 5. Denumirea de Institutul Social Valea Jiului este rezervată şi nu poate fi folosită decât cu aprobarea Adunării Generale ori a Comitetului Director al ISVJ.

Capitolul 2: obiective şi misiuni

Art. 6. Institutul Social Valea Jiului are următoarele misiuni si obiective:

a. Să stimuleze cercetarea socială în Valea Jiului şi judeţul Hunedoara orientată pe problemele şi perspectivele comunităţii locale şi judeţene.

b. Să evalueze politicile sociale şi impactul social local al politicilor publice; să susţină dezbaterile publice asupra problemelor comunităţilor locale/regionale şi a politicilor sociale adresate lor.

c. Să susţină cu cunoştinţe ştiinţifice elaborarea programelor de dezvoltare socială regională şi locală.

d. Să susţină prin expertiză ştiinţifică programele de dezvoltare socială lansate pentru comunităţile locale.

e. Să coordoneze programe interinstituţionale de cercetare/ dezvoltare.

f. Să stimuleze şi să susţină dezvoltarea în Universitatea din Petroşani a programelor de formare a specialiştilor în dezvoltare socială; să promoveze colaborarea interinstituţională pentru predarea ştiinţelor sociale şi pentru elaborarea de cercetări comune interinstituţionale.

g. Să organizeze programe pilot de dezvoltare socială.

h. Să dezvolte competenţe şi să susţină activitatea de monitorizare a dezvoltării sociale şi de evaluare a programelor sociale.

i. Să acţioneze ca un forum de atitudine în domeniul vieţii sociale şi moralităţii publice şi să propună măsuri de întreprins în aceste domenii.

j. Să sprijine cu expertiza ştiinţifică de care dispune autorităţile regionale şi locale în înfiinţarea centrelor de dezvoltare social-economică la nivel zonal, judeţean sau local. Să susţină metodologic activitatea acestor centre.

k. Să creeze o Bancă Zonală de Date Sociale, inclusiv prin preluarea datelor produse de INSEE şi să le pună la dispoziţia cercetătorilor.

l. Să contribuie la o cultură sociologică a colectivităţii, dezvoltând capacităţi de acţiune colectivă.

m. Să monitorizeze şi să evalueze politicile sociale si programele de dezvoltare socială ale judeţului Hunedoara şi Văii Jiului; să susţină realizarea unor programe de dezvoltare zonală şi în Valea Jiului.

n. Să sprijine activitatea centrelor (programe/ proiecte) de cercetare în care sunt implicaţi membrii săi şi programele desfăşurate de specializările de Sociologie şi Asistenţă Socială ale Universităţii din Petroşani.

o. Să asigure realizarea eventualelor publicaţii ale ISVJ şi a situ-lui ISVJ.

Capitolul 3: modalităţi de realizare a obiectivelor şi misiunilor

Art. 7. Institutul Social Valea Jiului, prin grupurile sale de lucru, îşi realizează obiectivele şi misiunile asumate prin:

a. Proiecte proprii.

b. Conferinţe, dezbateri pe probleme sociale.

c. Coordonarea programelor de cercetare în domeniul ştiinţelor sociale pe baza fondurilor destinate acestui scop.

d. Monitorizarea programelor de dezvoltare şi a programelor de cercetare realizate de alte entităţi.

e. Organizarea de baze de date, întocmirea de rapoarte şi editarea de publicaţii.

Instituţiile partenere

Art.8. Institutul Social Valea Jiului este expresia colaborării unor instituţii ca Universitatea din Petroşani, Compania Naţională a Huilei S.A. Petroşani, Primăria Municipiului Petroşani, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă (INSEMEX) Petroşani, Spitalul Municipal de Urgenţă Petroşani etc., la care se pot asocia şi alte unităţi de învăţământ, de cercetare, asociaţii profesionale din zonă şi judeţ.

Adunarea Generală, Consiliul Director şi cenzorul

Art. 9. Organele de conducere ale ISVJ sunt Adunarea Generală a membrilor şi Consiliul Director. Adunarea Generală este cel mai înalt for de decizie şi ea se convoacă semestrial sau ori de câte ori este nevoie. În cadrul Adunării Generale hotărârile se iau cu votul a jumătate plus 1 din totalul celor prezenţi şi cu condiţia realizării unor cvorum de 2/3 din totalul membrilor. Adunarea Generală ia hotărârile privind programele şi proiectele de cercetare/acţiune, completarea/modificarea Statutului ISVJ, cooptarea de membrii instituţionali, alege preşedintele şi membrii Comitetului Director.

Art. 10. Consiliul Director al ISVJ asigură conducerea curentă şi punerea în aplicare a hotărârilor Adunării Generale. Consiliul Director este compus din preşedinte, vicepreşedinţi, secretari şi trezorier. Din el pot face parte şi reprezentanţi ai forurilor academice şi de cercetare, ca şi reprezentanţi ai autorităţilor publice.

Art. 11. Consiliul Director se întruneşte în şedinţe trimestriale sau ori de câte ori este nevoie. El are ca funcţii:

(1). Organizarea programelor de cercetare şi a acţiunilor/programelor de dezvoltare socială.

(2). Elaborarea de rapoarte şi evaluări asupra dezvoltării sociale a zonei şi judeţului, asigurând valorificarea şi difuzarea rezultatelor cercetării.

(3). Stabilirea planurilor de activitate ale ISVJ.

(4). Comitetul Director întocmeşte în numele ISVJ rapoarte anuale de activitate, care sunt publice.

Hotărârile Consiliului Director se iau cu votul a jumătate plus 1 din totalul celor prezenţi, în condiţiile realizării unui cvorum de 2/3 din totalul membrilor săi.

Art. 12 Organul de control al activităţii ISVJ este cenzorul (sau, după caz, comisia de cenzori). În realizarea competenţei sale, cenzorul verifică modul în care este administrat patrimoniul ISVJ, întocmeşte rapoarte şi le prezintă Adunării Generale, poate participa la şedinţele Consiliului Director, fără drept de vot şi îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de Statut sau stabilite de Adunarea Generală.

Membrii ISVJ

Art. 13 Membrii ISVJ sunt:

(1). Membrii fondatori, cei care au avut iniţiativa înfiinţării ISVJ. Calitatea de membru fondator este nedeterminată.

(2). Membrii individuali, aleşi dintre personalităţile din domeniul ştiinţelor sociale ori din alte domenii de activitate. O persoană dobândeşte sau pierde calitatea de membru individual prin hotărâre a Comitetului Director. Durata mandatului membrilor individuali este de 4 ani.

(3). Membrii instituţionali sunt cei care intră în ISVJ ca reprezentanţi ai unor instituţii. Calitatea de membru instituţional este determinată de perioada în care reprezintă oficial instituţia respectivă.

Art.14 Drepturile membrilor ISVJ sunt:

(1). Să participe la Adunările Generale ale membrilor, la dezbateri, să aibă drept de vot, să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere.

(2). Să fie informaţi permanent asupra oricărei acţiuni şi hotărâri ale ISVJ.

(3). Să participe la programe/proiecte care îi interesează şi să beneficieze de drepturile decurgând din proprietatea intelectuală a produselor/serviciilor la a căror realizare au contribuit.

(4). Să facă propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii, să propună proiecte/programe care vor fi supuse dezbaterii.

Art. 15 Obligaţiile membrilor sunt:

(1). Să respecte prevederile Statutului, hotărârile Adunării Generale, respectiv hotărârile Comitetului Director.

(2). Să sprijine activitatea ISVJ prin achitarea cotizaţiei lunare fixate de Adunarea generală.

(3). Să nu aducă prin comportament, atitudini ori acţiuni personale prejudicii activităţii şi reputaţiei ISVJ.

Preşedintele ISVJ

Art.16 Preşedintele ISVJ este ales de către Adunarea Generală pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului.

Art.17 Preşedintele împreună cu Consiliul Director asigură funcţionarea curentă şi administrarea patrimoniului ISVJ în conformitate cu Statutul, hotărârile Adunării Generale şi ale Consiliului Director.

Finanţare

Art.18 Activităţile ISVJ se finanţează din surse reprezentând cotizaţii, donaţii, sponsorizări şi venituri din produse/servicii.

(1). Administrarea fondurilor de către ISVJ se face în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(2). ISVJ este proprietar al drepturilor de autor pentru toate produsele şi serviciile pe care le realizează.

Dispoziţii finale si tranzitorii

Prezentul Statut este aprobat de către Adunarea Generală a Institutului Social Valea Jiului iar modificările la Statut se aprobă tot de către Adunarea Generală, la propunerea Consiliului Director. În situaţia că îşi încetează activitatea, patrimoniul ISVJ primeşte destinaţia hotărâtă de Adunarea Generală.